Prin accesarea acestui site esti deacord cu faptul ca folosim cookies

Începutul greu poate duce la un sfârşit bun

În luna septembrie SOS Satele Copiilor România a început strângerea de fonduri prin debit direct. La bord au urcat șase faceri care opresc cu zâmbetul pe buze oamenii la metrou şi încearcă să-i convingă să doneze lunar prin debit direct o sumă minimă de 15 lei pentru a îi susţine pe copiii care au pierdut dragostea şi securitatea familiei biologice: „Buna ziua, nu vreţi să va începeţi ziua cu o faptă bună?”, „Bună ziua, aţi dori să faceţi un copil să zâmbească astăzi?”

I-am rugat să ne povestească cum arată o zi pe stradă și de săptămâna aceasta îi puteți citi pe donație.ro. Astăzi ne povestește Ana-Maria Chivu.

În prima zi de fundraising în stradă am mers la Aviatorilor. Nu s-a întâmplat absolut nimic în acea zi. Oamenii erau foarte grăbiţi şi unul nu a stat să ne asculte. Am repetat experienţa Aviatorilor încă o dată. Nimic deosebit la această zi, oamenii erau la fel de grabiţi şi nu se opreau să ne asculte. Dar după aproape patru ore de abordare non-stop şi după un lung şir de replici „Nu, mulţumesc”, „Nu am timp”, „Mă grăbesc, îmi pare rău”, în jurul orei 16, cu 7-8 minute înainte să ni se termine programul, am reuşit să captez atenţia unei doamne: „Bună ziua, ştiţi că în România există foarte mulţi copii abandonaţi. N-aţi dori să îi susţineţi?” Doamna, undeva la 33-34 de ani, era îmbrăcată simplu, cu o pereche de blugi, o cămaşă albă, iar pe deasupra purta un sacou gri, s-a oprit şi a ascultat povestea despre SOS Satele Copiilor România, cine sunt şi ceea ce fac ei şi explicaţiile referitoare la donaţia prin debit direct.

Îmi cam pierdusem orice speranţă de a semna un mandat în acea zi, credeam că după ce mă va asculta, va găsi obiecţii: „Nu am încredere în bancă, vreau să donez personal”, „Vreau să caut mai multe informaţii pe internet despre donaţia prin debit direct, despre acest ONG şi pe urmă voi decide dacă voi dona sau nu”, îmi va cere un pliant şi va pleca la fel ca ceilalţi doi, trei oameni care s-au oprit să mă asculte în acea zi. Dar reacția ei a fost complet neașteptată: „Ce bine că există astfel de locuri şi în România!”, „Ar trebui să existe cât mai multe.” M-a întrebat dacă sunt voluntar sau sunt plătită pentru ceea ce fac. I-am spus că sunt plătită, explicându-i că orice ONG are un buget, iar din acest buget o parte este alocată pentru o astfel de campanie de donaţii. Totuşi, iniţial a fost nesigură, mi-a spus că ar fi vrut să citească acasă clauzele specificate în mandatul de debitare deoarece nu are încredere în hârtii, dar văzându-mă atât de entuziasmată pentru ceea ce fac, s-a hotărât să rămână şi să citească clauzele pe loc. A scanat rapid clauzele. A dorit să vadă autorizaţia, mi-a studiat cu atenţie legitimaţia, mi-a cerut chiar să-i scriu numele şi numărul meu de telefon pe un pliant. Era prima persoană care îmi cerea să vadă autorizaţia şi să-mi trec numărul de telefon pe un pliant. De obicei eu sunt cea care le spun oamenilor că le pot lăsa numărul meu de telefon pentru a îmi trimite ulterior codul IBAN deoarece cei mai mulţi nu au răbdare să stea pentru a suna la bancă. Iar după ce s-a convins că acţiunea care noi o desfăşurăm este legală şi transparentă, s-a hotărât să semneze. Chiar a dorit să sune la bancă pentru a afla codul IBAN.

M-am simţit grozav în momentul în care am reuşit să o conving pe domna respectivă să-i susţină pe copii deoarece reuşisem să fac faţă primei situaţii mai dificile de pe teren. Spun dificilă deoarece nu oricine are puterea de a convinge o persoană să renunţe la scepticismul său. Până nu m-am confruntat cu o astfel de situaţie, nici despre mine nu credeam că voi fi capabilă de acest lucru. Am simţit că munca mea din cele patru ore nu a fost în zadar. Pentru mine acel contract a făcut cât două contracte semnate la Universitate cu două, trei zile înainte, într-un interval de 20-30 de minute. Am încheiat săptămâna cu zâmbetul pe buze şi cu mult mai multă încredere în mine deoarece nu m-am lăsat intimidată de întrebările doamnei respective, mi-am păstrat calmul şi, fără a ezita, i-am pus la dispoziţie toate informaţiile pe care mi le-a solicitat pentru a îi demonstra că acţiunea noastră este una transparentă şi legală.

Partner logo